Text preluat: violentaimpotrivafemeilor.ro
Legea 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice în vigoare din iulie 2018 introduce în legislația românească ordinul de protecție provizorie pentru victimele violenței domestice. Pentru a fi operațional a fost necesar un ordin al Ministrului Afacerilor Interne publicat în 28 decembrie 2018 în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1110 care clarifică procedura de aplicare.
Este extrem de important să ne reamintim care este contextul în care apare acest ordin de protecție provizorie și de ce este atît de necesar să fie aplicat rapid, corect și în egală măsură în mediul rural și în mediul urban. Cifrele ne dau o imagine asupra dimensiunilor fenomenului la începutul anul 2019 după 8 ani de monitorizare și advocacy.
Pentru analiză am folosit statisticile realizate de IGPR și obținute de Centrul FILIA în baza Legii 544 din 2001. Anii pentru care am făcut analiza sunt 2017 și 2018 dar pentru unele cifre am luat în considerare și comparația cu anul 2014. Statisticile IGPR prezintă cifre segregate după gen, mediu de proveniență, vîrstă, agresor / victimă, locul infracțiunii și evidențiază de asemenea și numărul de cazuri în care autorii s-au aflat sub influența alcoolului pentru fiecare tip de infracțiune.
Totalul infracțiunilor a crescut în 2018 față de 2017 cu 2.200 de cazuri. Cea mai mare frecvență o au faptele încadrate la art. 193 CP Loviri sau alte violențe, respectiv 56% din total în 2017 și 58% din total în 2018 iar creșterea numărului acestor infracțiuni între ultimii doi ani este de 2.336 de cazuri. Observăm faptul că numărul de victime adulte femei crește în anul 2018 cu 2.038 în timp ce numărul de agresori adulți bărbați cu 1.981.
Distribuția infracțiunilor după mediul de proveniență este relativ echilibrată, respectiv 47% dintre infracțiuni au avut loc în mediul urban și 53% în mediul rural.
Din punctul de vedere al locului de desfășurare spațiul publlic / spațiu privat constatăm că 81% dintre infracțiuni se petrec în domiciliu. Doar 2.647 de victime din totalul de 23.001 sunt rude mai îndepărtate, cu alte cuvinte 88% dintre victime sunt soții / soți, concubine / concubini, fiice / fii sau părinți. Dar creșterea numărului de cazuri, conform cu studiile de specialitate internaționale, reflectă deocamdată doar o creștere a vizibilizării fenomenului ca urmare a conștientizării situațiilor, a accesului la informațiile despre soluțiile existente și a încrederii în instituții.