Astazi, 10 martie, a avut loc la Centrul Cultural Casa Artelor (Casa Eliad) dezbaterea ”Modele feminine in stiinta si cercetare” organizata de Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania. Asociatia ANAIS a fost reprezentata la aceasta dezbatere de catre avocat Carmen Nemes.
Evenimentul a fost organizat cu prilejul zilei internationale a femeii si a oferit participantilor posibilitatea de analiza alaturi de invitati si vorbitori prevederile legislative privind egalitatea de gen, programe care incurajeaza femeile sa adopte o cariera stiintifica sau academica si nu in ultimul rand posibilitatea de a cunoaste cateva dintre exemplele feminine romanesti de succes in domeniul stiintific.
Doamne precum Dr. Aurora SIMIONESCU (Astrofizician, Profesor Asociat la Agenția Spațială Japoneză JAXA) si Dr. Ioana COZMUTA (Lider cercetare pe inovație si microgravitație la NASA) au transmis si mesaje pentru mame si viitoare mame sa isi indrume fiicele inca de la varste fragede si catre domenii tehnice de activitate care ies din stereotipurile educationale actuale (exemplu: balet,pictura, dans etc).
Inregistrarile video cu mesajele pot fi urmarite accesand urmatorul link: europarl.ro
In cadrul dezbaterii a fost un moment evocator a Acad. Prof. Dr. Ana Aslan in interpretarea lui Vladimir Purdel, actor la Teatrul National Bucuresti. Mai jos textul citit si extras din ”Ana Aslan – IN MEMORIAM” Volumul alcatuit sub egida Institutului National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan” Coordonator Theodora BARBULESCU –POLI. Textul o prezinta pe Ana Aslan ca un veritabil om de stiinta si o femeie de exceptie cu o filozofie de viata deosebita.
”As vrea acum si aici sa-i aduc un binemeritat omagiu si sa cinstesc memoria acestei Doamne a Medicinei Romanesti.
Am cunoscut-o mai bine de acum vreo 13 ani, cand, la insistentele unui fost prieten, editorul genevez Louis Nagel, am realizat despre viata si opera ei 3 interviuri, publicate de acesta in 1985.
Ceea ce izbeste in primul rand la Ana Aslan, este o extraordinara vitalitate, care pune parca si mai bine in lumina inteligenta si caracterul sau voluntar. De-a lungul unei cariere in care a fost nevoita sa faca fata adesea suspiciunilor si adversitatii unor colegi eminenti, Ana Aslan nu a precupetit nici un efort pentru a-si valorifica descoperirile stiintifice si a le pune la indemana pacientilor ei. Are, ca toti marii medici, vocatia apostolatului, fara de care un slujitor al lui Hipocrate nu inseamna mai nimic. Gerovitalul H3 si Aslavitalul au devenit prin urmare arme cu care intelege sa lupte fara preget impotriva senectutii si destramarii personalitatii umane. Mi-a vorbit odata despre felul in care ea va vedea succesiunea diferitelor etape ale vietii: ‘Mai intai, este vremea jocului, in care copilul se joaca pentru a-si cheltui energia; urmeaza vremea cunoasterii, in care copilul devine adolescent si isi potoleste setea de a sti, proprie spetei noastre; vine apoi vremea iubirii sau a instinctului de procreatie, infrumusetat de imaginatia noastra; ajungem in sfarsit la vremea reflectiei, a meditatiei si a sintezei. Si tocmai atunci cand suntem pe deplin noi insine si ne simtim in stare sa intelegem totul si sa ne daruim pe de-a intregul, tocmai atunci incepem sa imbatranim… Bolile si afectiunile noastre multiple si mai cu seama pierderea progresiva a memoriei ne fac sa devenim inutili fata de noi insine si fata de altii… Da, memoria, desigur, pentru ca ea constituie legatura noastra cu lumea si cu propriul nostru eu… Drama noastra este ca uitam! Totul se disloca si se naruie, iar omul se preschimba in contrariul sau… Lupta mea si-a propus tocmai sa indeparteze cat mai mult cu putinta aceste momente.’
Orele pe care le-am petrecut de vorba cu Ana Aslan au insemnat pentru mine si o explorare a personalitatii sale – amestec ciudat si fascinant de inteligenta si ironie, de entuziasm copilaresc si de timiditate, de exigenta si rigoare, de automultumire si de egoism, dar si de daruire de sine. Ana Aslan are gustul aventurii intelectuale care este propriu marilor spirite. Mai presus de orice, ea cauta adevarul, care constituie in fond ratiunea sa de a fi. ‘Caut adevarul – imi marturisea ea – si detest minciuna, pe care o consider insulta cea mai grava adusa demnitatii intelectuale a omului… Minciuna este infinit mai grava decat eroarea, devreme ce ea este o eroare premeditata si acceptata ca atare. Imi place sa cred ca scoala de Gerontologie, pe care am intemeiat-o si pe care o voi lasa dupa mine, va fi inteles pe deplin ca temelia oricarei activitati sunt cinstea si moralitatea. Stiinta fara morala nu valoreaza mare lucru.’
Mi-a vorbit indelung despre exemplul marilor ei dascali – Toma Ionescu, Gheroghe Marinescu, Danielopolou sau Parhon – ca si mai ales despre insusirile pe care trebuie sa le aiba tinerii cercetatori : ‘Tinerii trebuie sa priceapa ca marile cuceriri ale stiintei nu au fost niciodata rodul unor spirite comode si conservatoare, ci al oamenilor energici, al oamenilor de actiune si plini de idei…’
Smaragda Vlachou Ikonomou
Ana Aslan foarte tanara fiind a facut greva foamei pentru a invinge opozitia mamei sale fata de hotararea sa de a imbratisa cariera medicala.
Ea a mobilizat mii de medici din lume in lupta impotriva batranetii si a bolilor legate de aceasta, punandu-le la indemana unul dintre cele mai eficiente instrumente profilactice si terapeutice; metoda sa de tratament bazata pe medicamentele originale romanesti Gerovital H3 si Aslavital.
Cel mai inalt omagiu pe care Grecia l-a adus Anei Aslan a fost gravarea numelui sau cu litere de aur, pe placa de marmura a monumentului lui Hipocrate din Larissa. Ana Aslan a fost primul nume inscris pe aceasta placa.
Magdalena Ionescu
Auzisem de la alti colegi foarte multe lucruri despre aceasta mare personalitate dar nu credeam ca intalnirea cu ea ma va impresiona asa de mult. M-au hipnotizat ochii ei mari, personalitatea ei si am simtit ca este daruita cu har. Imaginea ei staruie in mintea mea zi si noapte.
Cu ea nu te poti juca. Este o fire puternica, foarte exigenta cu ea insasi si exigenta cu toi colaboratorii ei, indiferent de functie, sex, varsta, cu o putere de munca iesita din comun, foarte punctuala, o luptatoare de neinvins in tot ceea ce intreprinde, atat pe taram profesional cat si in viata de toate zilele, capabila sa-si impuna punctul de vedere in fata tuturor.
Dar, exista si o alta Ana Aslan, extrem de sensibila careia ii place sa povesteasca nimicuri din viata ei, preocupata de viata colaboratorilor din institut pe care il considera copilul ei adorat. Este interesata de cum traieste poporul roman, ce spun oamenii simpli, ce spun intelectualii, ce ne asteapta, etc.
Deplasarile in strainatate cu Doamna Dr. Aslan mi-au aratat o alta fata a acesteia. In toata lumea este primita de Regi, presedinti, prim-ministri, oameni de finante, cu un respect si un protocol de cel mai inalt nivel. Vazand cum este primita, nu puteam sa nu gandesc cat de emotinata astepta primirea aprobarii de plecare de la autoritatile tarii noastre (care de obicei sosea cu o zi inainte de plecare).
Intotdeauna se impune, este o placere sa o privesti tratand cu toate aceste personalitati. Toti o privesc ca pe un trimis salutar, o simti deasupra tuturor, exploatand aceste situatii ca nimeni altul.
Niciodata nu se plange c-ar fi hartuita. Nu-i place sa se stie ca are probleme de sanatate. Stie sa disimuleze starea de oboseala, este sensibila si comprehensiva cu bolnavii. Stie sa-si impuna punctul de vedere in fata personalitatilor medicale, sefi de state, oameni de stiinta, ziaristi, etc.
Ana Aslan este un mare patriot, ambasador unic. Nici un moment nu s-a gandit si nu a acceptat numeroasele invitatii de a trai in afara Romaniei; cu toate ca trebuie sa lupte in ultimii ani pentru obtinerea vizelor de plecare pentru ca relatiile cu familia prezidentiala, in speta cu Elena Ceausescu nu sunt cordiale.
Nu a fost totdeauna ajutata si inteleasa pentru a-si realiza idealurile. Pentru asta sufera enorm. Respectul si aprecierea adevarata veneau mai mult din afara tarii, prin nenumaratele decoratii si titluri ce i-au fost conferite.
Vizitele in strainatate nu erau platite de Guvernul Roman si de nenumarate ori plecam impreuna fara a avea in buzunar decat biletele de avion ce le primeam din afara. Am simtit de fiecare data durerea ei pentru umilinta la care era supusa neputand sa dispuna de ceea ce merita.”