Ordinul de protecție este cel mai important instrument pe care victimele violenței domestice îl au împotriva agresorilor și de care trebuie să uzeze ori de câte ori se simt în pericol.
În România există o tendință ascendentă a fenomenului violenței domestice dar și o creștere a numărului cazurilor de încălcare a ordinelor de protecție emise, de aceea legiuitorul a prevăzut printre celelalte măsuri de ajutorare a victimelor și înnăsprirea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție, emis de către instanță, ori prin ordinul de protecție provizoriu, emis de către poliție.
Astfel, potrivit noilor modificări ale art. 32 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice,
(1) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1), (3) și (4) lit. a) și b) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 22^4 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție provizoriu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
La prima vedere, se observă, așadar, majorarea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru încălcarea acestei infracțiunui, însă, din punct de vedere procedural, această schimbare menită să descurajeze și să combată fenomenul violenței domestice, presupune o serie de efecte care vin din sfera dreptului penal.
Potrivit prevederilor art. 223 Noul Cod proc. pen, masura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare.
Astfel, având în vedere majorarea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru săvârșirea acestei infracțiuni, între 6 luni si 5 ani și raportat la condițiile și cazurile de aplicare a măsurii preventive, procurorul poate propune arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale, pentru o durată de 30 de zile. O astfel de măsură dispusă de către procuror se impune în cele mai multe cazuri de violență domestică, pentru a preîntâmpina un pericol real și anume vătămarea corporală sau chiar uciderea victimei, având în vedere că în practică există multe cazuri în care agresorii au recurs la uciderea victimei, după ce aceasta a obținut un ordin de protecție.
A doua modificare ce se produce din punct de vedere procedural, ca urmare a majorării limitelor de pedeapsă, constă în imposibilitatea dispunerii de către instanță a amânării aplicării pedepsei dacă pedeapsa stabilită este mai mare de doi ani, astfel cum reiese din coroborarea art. 83 din Noul cod pen. și art. 32 din Legea nr. 217/2003.
De asemenea, raportat la dispozițiile art. 91 Noul cod pen, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă pe lângă îndeplinirea celorlalte condiții esențiale, pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, aspect ce conduce la concluzia că, prin aplicarea unei pedespe mai mari de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție, instnța nu mai poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Cu siguranță majorarea pedepsei pentru încalcarea ordinelor de protecție va descuraja, din start, agresorii și îi va determina pe aceștia să se abțină de la încălcarea măsurilor dispuse prin ordin, de către judecător sau de către polițist.
Un articol semnat de avocat Giulia Crișan