Luni – Vineri: 09.00 – 17.00
0736.380.879

Apasă aici dacă vrei să ieși rapid din pagină!

EXIT

Click aici sau apasă tasta ESC dacă vrei să ieși rapid din pagină!

Text explicativ pentru butonul Click sau tasta ESC

am înțeles

A. Definitie si progresele cercetarii

Violenta in relatiile de cuplu constituie o forma de violenta domestica. Aceasta expresie acopera toate formele de violenta intre adulti, in toate tipurile de relatie de cuplu. Violenta poate fi verbala, psihologica, sexuala, fizica, economica, sociala, spirituala. Ea poate interveni intr-un cuplu casatorit sau nu, heterosexual sau homosexual, impartind un domiciliu comun sau nu, in faza de separare sau dupa separare. Este imposibila furnizarea informatiilor sigure in ceea ce priveste amploarea acestui fenomen in Romania. Anchete reprezentative din alte tari au aratat ca intre 10 si 20% dintre femei indura acte de violenta fizica si/sau sexuala din partea partenerului sau a fostului partener pe parcursul vietii si intre 20 si 40% sunt supuse violentei psihice. Violenta in spatiul public si in special violenta fizica ii vizeaza intr-un grad mai ridicat pe barbati. Cu toate acestea, femeile sunt in egala masura susceptibile de a exercita violenta fata de partenerul sau fostul lor partener.

Care sunt cauzele violentei in relatiile de cuplu? Care sunt factorii de risc asociati aparitiei comportamentelor violente? Ce factori permit ca aparitia violentei sa fie evitata? Aceste intrebari constituie obiectul a numeroase activitati de cercetare. Un raport efectuat sub conducerea Domeniului Violentei Domestice DVD al Biroului Federal al egalitatii intre femei si barbati, ofera printre altele o vedere de ansamblu exhaustiva asupra factorilor de risc. Studii reprezentative au confirmat in numeroase randuri rolul factorilor de risc in aparitia comportamentelor violente. Explicatiile urmatoare sintetizeaza aceasta vedere de ansamblu.

Astazi, in mediul stiintific, este admisa ideea ca niciun factor nu explica de unul singur cauzele violentei, ci ca diferiti factori, in interactiune la diferite niveluri, stau la originea acestui fenomen. Studiul acestora se dovedeste dificil si o anumita vigilenta se impune in raport cu notiunea de „cauza”. Numerosi factori sunt corelati cu aparitia violentei si analiza cazurilor concrete demonstreaza faptul ca niciun factor nu explica el singur aparitia comportamentelor violente. Stabilirea unei relatii cauzale, adica identificarea adevaratelor fundamente ale violentei, a factorilor de amplificare (precum consumul de alcool) si a caracteristicillor pur descriptive (ca de exemplu varsta) este un proces extrem de dificil si chiar imposibil in sensul strict al termenului. Este astfel admis la scara larga, in mediile specializate, si demonstrat in mod empiric, faptul ca victimele directe sau indirecte ale violentei familiale in copilarie au in special tendinta de a deveni victime sau autori de acte de violenta la maturitate. Cum se poate explica atunci ca majoritatea acestor barbati si femei nu reproduc violenta traita?

Pana in acest punct cercetarea si-a axat in principal lucrarile pe studiul violentei si pe masurile preventive (studii despre violenta). Doar de putina vreme cercetarile s-au orientat spre non-violenta si spre masurile de promovare a acesteia (cercetari privind rezilienta si autovindecarea). In plus, trebuie subliniat faptul ca pentru stabilirea unei viziuni de ansamblu bine fondate a violentei in relatiile de cuplu, nu exista rezultate suficient de reprezentative ale cauzelor si ale factorilor de risc, decat in ceea ce priveste violenta exercitata de catre barbati asupra femeilor. Sunt rare studiile care se intereseaza despre barbatii victime si femeile autoare ale violentei in relatiile de cuplu, desi existenta lor este incontestabila. Ipoteza conform careia cauzele si factorii de risc sunt aceiasi cu cei asociati violentei fata de femei in relatiile heterosexuale nu poate fi acceptata din prima. De aceea exista o necesitate de cercetare in acest domeniu. Raportul DVD referitor la lacunele cercetarii scoate in evidenta in mod clar aceasta nevoie.

Astfel, explicatiile de mai sus ce fac referire la cauzele violentei in relatiile de cuplu, precum si la factorii de risc, se limiteaza la schema “femei victime si barbati autori ai violentei domestice”.

B. Cauzele violentei fata de femei in cuplurile heterosexuale si
factorii de risc

Concluziile studiilor privitoare la cauzele violentei exercitate de catre barbati fata de femei in cadrul relatiilor de cuplu si la factorii de risc nu sunt omogene. Un nucleu de cauze si de factori de risc strans legati se dezvolta din multimea de factori identificati. Ilustratia de mai jos descrie cauzele si principalii factori de risc confirmati de mai multe studii reprezentative.
Niciun factor nu determina singur aparitia comportamentelor violente si nu exista simple relatii cauza-efect. Din contra, este important sa se tina cont de diferiti factori la mai multe niveluri.

Ilustratia de mai sus – Cauze si principalii factori de risc ai violentei in relatiile de cuplu

Individ
• Experiente de violenta traite in copilarie (victima directa sau indirecta)
• Comportament antisocial si delincventa in afara cuplului
• Consum de alcool / droguri
• Stres, strategii de coping

Relatie
• Inegalitati de putere
• Comportament sistematic de dominatie si de control
• Conflicte, strategii de gestionare a conflictelor

Comunitate
• Izolare sociala a cuplului
• Lipsa de sustinere sociala
• Mediu social tolerant fata de violenta

Societate
• Viziune stereotipa a rolului celor doua sexe
• Inegalitati intre femei si barbati in diferite domenii
• Toleranta fata de violenta in relatiile de cuplu si banalizarea violentei
• Atitudine pasiva in fata violentei ca mijloc de rezolvare a conflictelor.

1. Factori la nivel individual
Anchete reprezentative arata ca trasaturile autorului (masculin) al violentei influenteaza intr-o maniera mai semnificativa riscul de violenta in relatiile de cuplu decat caracteristicile femeilor victime.

Experiente de violenta familiala traite in copilarie

Mai multe studii reprezentative elvetiene sau din strainatate arata ca barbatii care au suferit maltratrari fizice sau abuzuri sexuale in copilarie (victime directe), sau au fost martori la scene de violenta intre parintii lor (victime indirecte), au o inclinatie mai accentuata spre a comite acte de violenta fata de partenerul lor. In ceea ce priveste femeile, rezultatele nu sunt uniforme: in timp ce anumite studii dovedesc ca femeile victime ale violentei familiale in copilarie sau martori ai violentei intre parinti traiesc mai frecvent o relatie de cuplu marcata de violenta, alte studii indica faptul ca nu exista nicio legatura de acest fel.

Ca toti factorii izolati, faptul de a fi suferit in mod direct sau indirect violente in copilarie nu trebuie sa fie inteles ca fiind un factor determinant in aparitia violentei in relatiile de cuplu. In realitate, majoritatea barbatilor victime direct sau indirect ale violentei nu reproduc aceasta schema de comportament. Aceasta constatare evidentiaza clar faptul ca factorii de influenta care contribuie la aparitia violentei sau la mentinerea unei situatii de non-violenta se situeaza la diferite niveluri.

Consumul de alcool

In foarte multe tari, un mare numar de studii si de statistici demonstreaza existenta unei interactiuni stranse intre consumul de alcool si violenta in relatiile de cuplu. Aceasta corelatie este valabila in general pentru toate formele de toxicomanie. Problema influentei consumului ilegal de droguri si a dependentei de medicamente este totusi mai putin explorata. Femeile ai caror barbati fac abuz de alcool intampina un risc mai mare de a suferi agresiuni din partea partenerului lor de-a lungul vietii decat celelalte femei care prezinta, cu exceptia acestui aspect, conditii similare.

Interpretarea acestor rezultate presupune o anumita prudenta. Se stie in practica ca atat autorii violentei, cat si victimele, invoca motivul consumului de alcool pentru a scuza comportamentul violent si pentru deculpabilizarea, respectiv deresponsabilizarea autorului. Este evident ca nu poate fi interpretata trasatura “consumul de alcool in cazul partenerului autor al violentei” ca o cauza determinanta a violentei. Din contra, consumul de alcool constituie mai degraba un factor care poate favoriza sau creste probabilitatea violentei.

Comportamentul antisocial si delincventa

Faptul de a adopta un comportament contrar regulilor, in afara cuplului, reprezinta un factor de risc asociat aparitiei violentei in sanul relatiei de cuplu. Femeile al caror partener sau fost partener s-a comportat violent in afara cercului familial prezinta un risc crescut de a fi victime ale violentei partenerului sau fostului partener pe parcursul vietii. Pe langa aceasta, este dovedit ca exista o corelatie intre prezenta comportamentelor dezaprobate din punct de vedere social (furtul, minciuna, incalcarea regulilor de circulatie rutiera etc.) si violenta fata de partener.

Stresul si strategii de gestionare a stresului

Anumite studii pun in evidenta o corelatie intre situatiile de stres (de exemplu somajul, surmenajul etc.) si violenta. Influenta stresului asupra riscului de violenta in relatiile de cuplu creste in mod clar in prezenta altor factori de risc: stresul poate actiona ca un declansator atunci cand, de exemplu, alti factori de risc precum schemele de comportamente violente interiorizate in timpul copilariei sau o relatie in care barbatii manifesta putina stima fata de partenera lor (a se vedea mai jos) se adauga factorilor de risc existenti, si cand lipsesc strategiile de gestionare a stresului.

Bolile sau dezechilibrele pshihice netratate sau tratate necorsepunzator, diagnosticate sau nediagnosticate sunt alti factori de risc asociati aparitiei violentei in sanul relatiei de cuplu.

2. Factor la nivelul relatiei de cuplu

La nivelul relatiei de cuplu, mai multe studii scot in evidenta elemente care joaca intr-adevar un rol in aparitia violentei.

Repartitia puterii in cuplu

Cercetarea empirica dovedeste existenta unei legaturi stranse intre repartitia puterii in interiorul cuplului si violenta in relatiile de cuplu. Ea analizeaza dezechilibrul in rapoartele de putere in sanul unei relatii la diferite niveluri:

• Comportament de dominatie si de control: Asocierea unui comportament sistematic de dominație și control cu violenta in relatiile de cuplu este raportul cel mai bine documentat. Violenta apare in mod vizibil mai putin in cazul cuplurilor care practica codecizia, decat in relatiile in care barbatul are ultimul cuvant. Pe de alta parte, se intalnesc mai adesea comportamente sistematice care tind sa domine si sa controleze in cuplurile ce au cunoscut violenta decat in alte cupluri. Insultele verbale si umilintele, printre altele, sunt de asemenea mai frecvente.

• Repartitia resurselor socio-economice si diferenta de statut: Diverse studii presupun o corelatie intre repartitia inegala a resurselor socio-economice, respectiv inegalitatea statutului social in interiorul cuplului, si aparitia violentei. Cu toate acestea, rezultatele investigatiei nu sunt omogene si nu este inca posibil sa se precizeze in ce masura o dependenta structurala contribuie la decizia victimelor de a se apara sau de a ramane in relatia de violenta.

• Repartitia sarcinilor in cuplu: majoritatea studiilor ce analizeaza repartitia muncii remunerate (activitate profesionala) si a muncii neremunerate (educarea copiilor, menajul) nu prezinta, in egala masura, rezultate clare. Studiile internationale n-au reusit sa stabileasca o relatie semnificativa intre organizarea distribuirii sarcinilor in interiorul cuplului si aparitia violentei. In ceea ce priveste Germania si Franta, studiile demonstreaza ca violenta fizica si/sau sexuala este categoric mai putin frecventa in relatiile de cuplu cu un partaj egalitar al sarcinilor menajere.

Conflicte, strategii de gestionare a conflictelor, situatii de viata dificile

Studiile arata ca exista o corelatie evidenta intre frecventele conflicte din cuplu si aparitia violentei. Cu toate acestea, este inselatoare credinta ca aceste conflicte sunt cauza violentei. Asa cum s-a mentionat mai inainte, barbatii care fac uz de violenta se caracterizeaza tocmai prin inclinatia lor spre a-si umili si insulta verbal partenera. In astfel de situatii, este gresit sa se vorbeasca de conflict, caci acest lucru ar masca un mod de luare a deciziilor inegalitar. In aceste cazuri este vorba despre un comportament de dominare si nu de un conflict intre doua persoane puse in principiu pe picior de egalitate.

Studiile cu privire la cauzele violentei abordeaza de obicei subiectul capacitatii de comunicare, respectiv problemele de comunicare. Acest aspect n-a facut totusi decat rareori obiectul anchetelor cantitative. Studiile existente constata ca femeile care traiesc intr-un cuplu in care nu discuta decat arareori despre problemele lor impreuna sunt expuse la riscuri mai ridicate de a fi victime ale violentei.

Numeroase studii indica faptul ca evenimentele marcante din viata constituie un factor de risc asociat aparitiei violentei. Sarcina/nasterea unui copil reprezinta principalele evenimente care declanseaza violenta pentru prima data, la fel ca si separarea cuplului. Riscuri cu adevarat importante exista atunci cand strategiile constructive de gestionare a situatiilor dificile de viata lipsesc.

3. Factori la nivelul comunitatii

Prezenta unei retele sociale poate impiedica dezvoltarea violentei in relatiile de cuplu, dar de asemenea poate favoriza dezvoltarea ei in anumite cazuri.

Izolare sociala si sustinere sociala insuficienta

In urma studilor efecuate in unele tari, violenta fizica si/sau sexuala este cea mai frecventa in cuplurile in care reteaua sociala, si in special reteaua sociala a barbatului, este restransa. Densitatea retelei sociale se masoara printre altele in numarul de relatii de prietenie si de activitati asociate. Izolarea sociala poate in egala masura sa reprezinte o situatie de risc, cat si o consecinta a violentei.

Cu cat reteaua sociala a cuplului este mai densa, cu atat riscul violentei este mai scazut. Dupa cat se pare, retelele sociale pot constitui o protectie impotriva violentei, de asa maniera incat ele indeplinesc o functie de control si de sustinere.

Atitudinea cuplului si mediul tolerant la violenta

Reteaua sociala poate de asemenea sa favorizeze aparitia violentei. Aceasta corelatie se observa in special cand mediul familial responsabil cu socializarea primara aproba recurgerea la violenta sau o considera ca fiind normala.

4. Factori la nivelul societatii

Cel de-al patrulea nivel se concentreaza pe societate si pe factorii mai generali ai societatii, care contribuie la crearea unui climat favorabil sau defavorabil violentei. Este vorba despre norme socio-culturale privind rolurile celor doua sexe si tratarea violentei, la nivel politic, juridic si mediatic. Pana in acest punct, putine studii reprezentative si-au indreptat atentia spre nivelul societal. Anumite studii indica faptul ca lipsa de egalitate intre femei si barbati in sanul societatii, toleranta societatii fata de violenta in general si fata de relatiile de cuplu in particular constituie factori de risc asociati aparitiei violentei intr-un cuplu. Aceste doua elemente intervin puternic la alte niveluri (individ, relatie de cuplu, comunitate) prin faptul ca valorile culturale si colective, precum si normele sunt preluate de familie, vecini, cupluri si indivizi.

5. Alti factori: caracteristici socio-demografice, socio-economice si
socio-culturale

Caracteristicile socio-demografice, socio-economice si socio-culturale permit intr-o prima faza descrierea grupurilor sociale care au in special un risc ridicat de a fi afectate de violenta. Se pare ca urmatorii factori joaca un rol fundamental: o mare diferenta de varsta intre parteneri, femeia foarte tanara, prezenta copiilor, partenerul in somaj si venitul familial scazut.

Rezulta din statistici ca violenta se produce mai frecvent in interiorul cuplurilor straine sau binationale. Daca sunt luate in considerare caracteristici suplimentare (de exemplu venitul familial, conditiile de trai, repartitia puterii in cuplu), studiile de prevalenta realizate in Elvetia nu mai permit stabilirea unei corelatii directe intre nationalitate si violenta in relatiile de cuplu. Este bine totusi sa se precizeze ca acest subiect nu constituie obiectul a numeroase studii, din cauza, mai ales, a complexitatii sale.
Surse:
www.egalite-suisse.ch – Domaine violence Domestique. Violence domestique. Feuille d’information (Septembrie 2012)
Egger, Theres & Schar Moser, Marianne (2008). La violence dans les relations de couples. Ses causes et les mesures prises en Suisse. Sur mandat du Service de lutte contre la violence BFEG. Berne
http://www.malleyprairie.ch
Materiale traduse si adaptate in limba romana de traducator Simona Mariana Tanase