La 1 octombrie 2022 a început monitorizarea, prin dispozitive de supraveghere electronică (așa-zisele brățări electronice), a agresorilor domestici, prin intermediul unui proiect pilot care se derulează în: București și județele Iași, Mureș și Vrancea, urmând ca până în 2025 sistemul să fie funcțional la nivel național.
Cadrul legal este constituit de:
- Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, cu modificările ulterioare,
- Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică.
Agresorii domestici, împotriva cărora se emit ordine de protecție provizorii (de către polițiști) sau ordine de protecție (de către instanțele de judecată) pot fi obligați să poarte dispozitive electronice de supraveghere în scopul evitării încălcării măsurilor de protecție prin care agresorilor li se interzice apropierea la o anumită distanță de victime sau anumite locații (domiciliul/reședința, locul de muncă, unitatea de învățământ sau anumite localități).
Dispozitivele electronice de supraveghere sunt de două feluri: mobile sau fixe:
a) dispozitivele mobile se montează pe glezna persoanei supravegheate, prin excepție se montează pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical;
b) dispozitivele fixe ( care nu sunt folosite în prezent) se montează în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. Din rațiuni tehnice sau de securitate, dispozitivul electronic de supraveghere fix poate fi montat și în proximitatea imobilului.
Dispozitivele electronice de supraveghere mobile constau în:
- o brățară care se montează de polițist pe glezna persoanei supravegheate și care poate fi demontată doar de către polițist. Orice intervenție asupra brățării, pentru înlăturarea prin forțare, tăiere, ardere etc. conduce la declanșarea unei alerte în sistemul de supraveghere gestionat de poliție;
- un dispozitiv mobil (similar unui telefon ) care se predă persoanei supravegheate și are rolul de a transmite în sistemul de supraveghere informații legate de localizarea persoanei supravegheate și care este interconectat cu dispozitivul de supraveghere fix (brățara). Acest dispozitiv mobil va transmite alarmă de defecțiune ori de câte ori se află la o distanță prea mare de dispozitivul fix ori i se descarcă bacteria;
- un dispozitiv mobil (similar unui telefon) care se predă persoanei protejate și are rolul de a declanșa alerta de apropiere atunci când dispozitivul fix ( brățara persoanei supravegheate) încalcă aria de protecție stabilită prin ordinul de protecție provizoriu ( emis de către polițist) sau ordinul de protecție (emis de către judecător). Atunci când se declanșează alarma de apropiere persoana protejată primește pe dispozitivul mobil informații (alertă sonoră și vizuală precum și localizarea persoanei supravegheate).
Pentru a se dispune obligația purtării dispozitivului de supraveghere este necesar ca persoana protejată să-și exprime consimțământul în acest sens. Persoanei supravegheate nu i se solicită acordul, în cazul acesteia intervenind obligația de a purta dispozitivul.
În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimțământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal, cu excepția situației în care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheată, caz în care consimțământul se va exprima de către reprezentantul direcției de asistență socială.
Odată montate dispozitivele electronice de supraveghere poliția va efectua verificări cu privire la acestea. Verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate se poate face inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, verificarea realizându-se la sediul organului de supraveghere sau în alt loc decis de aceasta. Perioada dintre două verificări inopinate succesive nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.
Poliția va realiza verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere puse la dispoziția persoanei protejate însă în condițiile convenite cu aceasta sau cu reprezentantul său legal.
În cazul generării de către dispozitivul de supraveghere electronică a unei alerte, aceasta se transmite, în mod automat, dispeceratului de urgență operat de către poliție împreună cu:
- datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, din momentul declanșării alertei;
- după caz, datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere deținut de persoana protejată, din momentul declanșării alertei;
- datele de localizare actualizate în dinamică;
- datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, din ultimele 24 de ore anterioare declanșării alertei.
În situația generării unei alerte de apropiere, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată:
- să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu;
- să contacteze telefonic organul de supraveghere și să urmeze instrucțiunile acestuia;
- să se îndepărteze de persoana protejată.
Poliția are obligația de a se deplasa, de îndată, la imobilul unde locuiește persoana protejată sau, după caz, în locația indicată cu ocazia primirii datelor de intervenție, pentru a asigura protecția acesteia.
În cazul generării unei alerte de apropiere persoana protejată va primi semnale sonore și luminoase pe dispozitivul mobil de supraveghere pe care îl deține, afișându-se inclusiv coordonatele locației persoanei supravegheate.
Persoana protejată va fi contactată telefonic de organul de supraveghere care îi va oferi îndrumări astfel încât să se asigure protecția sa până la sosirea poliției.
Comunicarea organului de supraveghere cu persoana supravegheată sau cu cea protejată, care nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la procedura monitorizării electronice, se face într-o limbă sau într-un limbaj pe care aceasta îl înțelege, astfel:
- direct, atunci când organul de supraveghere cunoaște limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză;
- prin intermediul unui traducător autorizat sau al unui interpret de limbaj mimico-gestual.
În cazul generării unei alerte de defecțiune, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată:
- să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu;
- să contacteze telefonic organul de supraveghere și să urmeze instrucțiunile acestuia;
- după caz, să se îndepărteze de persoana protejată.
În situația generării unei alerte de defecțiune poliția contactează și persoana protejată.
Monitorizarea electronică se realizează exclusiv pe teritoriul României. Persoana supravegheată ori persoana protejată care urmează să părăsească teritoriul României are obligația de a informa, în prealabil, organul de supraveghere cu privire la intenția de părăsire a țării, precum și cu privire la întoarcerea pe teritoriul național. În acest caz persoana supravegheată are obligația de a preda dispozitivul electronic de supraveghere în punctul de trecere a frontierei aflat la ieșirea de pe teritoriul României, demontarea fiind realizată de personalul Poliției Române. La intrarea în țară, persoana supravegheată este obligată să contacteze și să informeze, de îndată, organul de supraveghere, care stabilește locul sau unitatea de poliție la care aceasta este obligată să se prezinte în cel mai scurt timp în vederea montării dispozitivului electronic de supraveghere.
Lipsa acordului persoanei protejate de primire și utilizare a dispozitivelor de supraveghere electronică necesare punerii în executare a ordinului de protecție ori a ordinului de protecție provizoriu conduce la imposibilitatea punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere electronică din conținutul acestora.
Este important de știut că dispozitivele de supraveghere electronică au scopul de a proteja viața integritatea fizică și psihică a persoanei protejate. Datele și infomațiile furnizate și stocate în urma utilizării acestora nu pot fi folosite în alt scop.
Persoanele care utilizează aceste dispozitive pot fi vizualizate și identificate în sistemul electronic gestionat de poliție doar în cazul generării alertelor (de defecțiune sau de apropiere) și nu pe întreaga perioadă pentru care a fost dispusă măsura purtării dispozitivului.
Informații stocate în sistemul electronic odată cu generarea alertelor de apropiere constituie probe care susțin plângerea formulată pentru încălcarea ordinului de protecție provizoriu sau a ordinului de protecție.
Material realizat de avocat Giulia Crișan