Stimate candidate,
Stimați candidați,
Bucureștiul constituie mai mult decât un spațiu urban; acesta este o comunitate în care femeile își desfășoară activitățile profesionale, își cresc copiii, își îngrijesc părinții, conduc afaceri, urmează programe de studiu și participă activ la viața socială și economică a comunității. Ele contribuie în mod substanțial la bugetul și dezvoltarea orașului prin plata taxelor și impozitelor, în condiții de egalitate fiscală cu bărbații.
Cu toate acestea, experiența lor cotidiană în spațiul public este marcată de inegalități persistente. Numeroase femei își configurează traseele urbane nu în funcție de eficiență, ci de criteriul siguranței personale. Ele evită anumite străzi, pasaje, parcuri, stații sau mijloace de transport la ore considerate periculoase. Această realitate nu este doar marginală și nu privește doar „cazuri sociale”, ci cetățene cu drepturi depline, care au așteptarea legitimă de a se deplasa, de a munci și de a-și trăi viața în București în condiții de siguranță și demnitate.
În contextul celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor și având în vedere rolul esențial al municipiului București în stabilirea modelelor de bune practice la nivel national în materie, solicităm ca tema siguranței femeilor în oraș să fie adusă în prim-plan, depășind sfera strict socială și să fie recunoscută ca dimensiune fundamentală a calității vieții urbane.
Având în vedere aceste aspecte, Asociația ANAIS formulează următoarele așteptări legitime:
- Un plan integrat pentru siguranța femeilor – în primul an de mandat
Siguranța femeilor nu poate fi tratată ca o temă secundară, ci reprezintă un element constitutiv central al contractului social dintre administrația publică și cetățeni. În consecință, recomandăm ca, în primul an de mandat, Primăria Municipiului București, și Consiliul General al Municipiului București:
• să elaboreze și să facă public un Plan integrat pentru siguranța femeilor în București;
• acest plan să fie construit printr-un proces participativ, în consultare cu societatea civilă, organizații specializate și grupuri de femei, experte în domeniu;
• planul să includă măsuri concrete, termene clare și indicatori de rezultat, astfel încât progresul să poată fi monitorizat în mod transparent și riguros.
Măsurile propuse se înscriu în aria de competență a administrației municipale și pot fi implementate sub condiția existenței voinței politice și administrative. Ele nu reprezintă doar un exercițiu de bună guvernare, ci o obligație morală și juridică față de cetățenele orașului, care revendică pe deplin dreptul la siguranță, libertate de mișcare și demnitate în spațiul urban.
- Bucureștiul prin Primar și CGMB reprezintă al doilea forum legislativ ca importanță; corelativ, există nevoia unui mecanism consultativ
La nivel național, Parlamentul României beneficiază de expertiza Consiliului Economic și Social (CES), organism consultativ care emite avize asupra marilor proiecte legislative înainte de adoptarea acestora. În plan local, al doilea forum legislativ ca importanță după Parlament este Consiliul General al Municipiului București (CGMB), instituție care, împreună cu Primarul General, determină în mod direct modul de organizare a vieții cotidiene a bucureștenilor: infrastructură, transport, urbanism, servicii publice, cultură și domeniul social.
În acest context, considerăm firească și necesară instituirea, la nivelul Capitalei, a unui Consiliu Consultativ Permanent, un veritabil „CES al Bucureștiului”, care să includă reprezentarea femeilor prin organizații neguvernamentale, grupuri civice și comunități profesionale.
Cadrul principiilor care ar trebui să ghideze Consiliul Consultativ:
• Reprezentativitate extinsă: includerea organizațiilor neguvernamentale, grupurilor civice, comunităților profesionale și, în mod explicit, a organizațiilor de femei.
• Analiză și avizare: competența privind evaluarea marilor proiecte de infrastructură, transport, urbanism, cultură și politici sociale, înainte de adoptarea lor.
• Transparență și dialog: emiterea de opinii și recomandări publice, menite să faciliteze un dialog constant între administrația locală și societatea civilă.
• Legitimitate democratică: consolidarea contractului social la nivel urban prin integrarea vocilor cetățenilor în procesul decizional.
Instituirea unui asemenea mecanism reprezintă o condiție de legitimitate democratică și de consolidare a contractului social la nivel urban. Bucureștiul, ca principal centru politic, economic și cultural al țării, are responsabilitatea de a seta standarde de participare civică și de incluziune, iar recunoașterea și integrarea vocii femeilor în procesul decizional constituie un pas esențial în această direcție.
- Siguranța în spațiul public și interdependența cu violența domestică
Datele rezultate din activitatea Asociației ANAIS precum și din experiența altor organizații specializate, evidențiază faptul că violența împotriva femeilor se manifestă sub forme multiple și interconectate:
• agresiuni și hărțuiri în spațiul public și în mijloacele de transport de persoane, incluzând segmente precum taxi, ride-sharing și transport rutier;
• situații de abuz în care persoane cu rol de autoritate sau funcții publice apar, concomitent, ca agresori în context familial;
• o zonă extinsă de violență domestică neraportată, care nu figurează în statisticile oficiale, dar afectează profund viețile femeilor și limitează exercitarea deplină a drepturilor lor.
Atunci când discutăm despre siguranța stradală, nu putem ignora faptul că traumele și frica generate în spațiul privat se reflectă direct în modul în care femeile se raportează la spațiul urban, la serviciile publice și la instituțiile statului. Insecuritatea domestică devine astfel un factor determinant al insecurității urbane.
În acest sens, Bucureștiul are potențialul de a deveni un exemplu de abordare integrată, care să includă:
- garantarea siguranței în spațiul public;
- recunoașterea și combaterea violenței domestice ca fenomen social major;
- instituirea unei politici de toleranță zero față de hărțuire și abuz, inclusiv în relația dintre cetățeni și serviciile publice, respectiv aparatul administrativ.
O asemenea abordare ar consolida nu doar calitatea vieții urbane, ci și legitimitatea democratică a administrației municipale, demonstrând că dreptul femeilor la siguranță și demnitate este tratat ca o prioritate fundamentală și nedisociabilă de contractul social.
- Administrația ca model: climat intern și toleranță zero la hărțuire
Un rol esențial în promovarea egalității și siguranței revine chiar administrației locale. Modul în care Primăria Municipiului București își protejează și respectă propriile angajate transmite un mesaj puternic către întreaga societate și stabilește standarde de conduită pentru alte instituții publice și private.
În acest sens, considerăm că viitorul mandat al administrației municipale ar trebui să includă:
• proceduri clare, accesibile și funcționale de raportare, investigare și sancționare a cazurilor de hărțuire la locul de muncă, aplicabile atât în cadrul PMB, cât și în instituțiile subordonate;
• programe obligatorii și continue de formare pentru personalul din aparatul de specialitate și din instituțiile subordonate, axate pe prevenirea și combaterea violenței de gen, a hărțuirii și a abuzului de putere;
• politici interne de sprijin pentru angajatele care sunt victime ale violenței domestice, astfel încât aceștia să poată accesa resurse și protecție fără teama de stigmatizare sau represalii.
O administrație care își protejează și respectă femeile din interior devine un reper credibil și legitim atunci când abordează tema siguranței femeilor în întreg orașul. Exemplul oferit de instituțiile publice nu este doar simbolic, ci are puterea de a transforma cultura organizațională și de a consolida încrederea cetățenilor în contractul social urban.
- Măsuri concrete în spațiul public, transport și servicii urbane
Pe baza situațiilor semnalate de femeile din București și a experienței acumulate din teren, formulăm următoarele recomandări pentru viitorul plan de mandat, menite să consolideze siguranța și demnitatea cetățenelor în spațiul urban:
1. Hartă oficială a zonelor percepute ca nesigure pentru femei
• colectarea sistematică a datelor privind zone, trasee și stații unde femeile resimt insecuritate;
• publicarea unei hărți oficiale și corelarea acesteia cu un plan etapizat de intervenție (iluminat, amenajare, supraveghere, prezență umană).
2. Iluminat public și infrastructură proiectată cu atenție la siguranță
• prioritizarea remedierii iluminatului deficitar în zone cu trafic pietonal intens;
• integrarea criteriilor de vizibilitate și siguranță în proiectele de modernizare a bulevardelor, pasajelor, parcurilor și piețelor.
3. Transport public sigur, inclusiv în afara orelor de vârf
• analiza datelor privind momentele și traseele cu risc crescut și adaptarea frecvențelor sau rutelor;
• consolidarea și dezvoltarea soluțiilor de transport de noapte pe rute prioritare;
• îmbunătățirea siguranței în nodurile de transport (metrou, autobuz, tramvai).
4. Mecanisme de raportare și colaborare interinstituțională
• implementarea unui canal accesibil de raportare a hărțuirii și incidentelor din spațiul public și transport (incluzând taxi și ride-sharing, în măsura competențelor locale);
• stabilirea de protocoale clare între PMB, Poliția Locală și instituțiile relevante pentru intervenții prompte și adecvate.
5. Formare pentru personalul din prima linie
• organizarea de traininguri periodice pentru polițiști locali, controlori, șoferi, personal din front-office-ul primăriei și instituțiilor subordonate;
• realizarea acestor formări în colaborare cu organizații specializate, pentru a asigura conținut adecvat și aplicat.
- Buget cu „lentilă de gen”
Introducerea unei perspective de gen în bugetul municipiului nu constituie un exercițiu teoretic, ci un instrument concret de guvernanță democratică, menit să reflecte în mod transparent faptul că nevoile femeilor sunt recunoscute și integrate în planificarea resurselor publice.
Considerăm oportun ca, în viitorul mandat:
• să fie instituite linii bugetare clar identificate pentru măsurile ce vizează siguranța și calitatea vieții femeilor;
• să fie publicați indicatori de progres anuali, aferenți acestor linii bugetare (de exemplu: numărul de zone reamenajate, stații îmbunătățite, persoane instruite, sesizări înregistrate și modul de soluționare).
Un asemenea demers ar putea deveni un exemplu de bună practică la nivel național și european, demonstrând că administrația locală nu doar recunoaște importanța egalității de gen, ci o operationalizează prin alocarea resurselor și prin monitorizarea transparentă a rezultatelor.
- Rezultatele unui chestionar rapid aplicat beneficiarelor Asociației Anais
Pentru a înțelege mai profund modul în care problemele de siguranță se reflectă în viața cotidiană, Asociația Anais a realizat recent un chestionar rapid privind siguranța stradală, adresat beneficiarelor și femeilor din comunitatea sa.
• Au fost colectate 15 răspunsuri, dintre care 14 complete.
• Din acestea, 10 femei au descris cel puțin o situație concretă de nesiguranță trăită în București în ultimul an.
• Practic, aproape toate participantele au putut indica locuri, trasee sau mijloace de transport percepute ca nesigure.
Tendințe identificate din răspunsuri
Zone și trasee percepute ca nesigure
• cartiere și artere precum: Vitan–Calea Văcărești, Obor, zona Unirii, Colentina–Doamna Ghica, Rahova, Ferentari, Crângași, Gara de Nord;
• linii de transport în comun frecvent menționate: tramvaiele 27, 32, 41, autobuzele 139, 178 și alte rute aglomerate;
• percepția că metroul și stațiile de suprafață sunt nesigure, mai ales în lipsa unor zone vizibile de siguranță și a unei prezen țe umane clare.
Tipuri de incidente relatate
• hărțuire verbală și comentarii cu conținut sexual în mijloacele de transport și în stații;
• urmărire pe stradă, seara, de către bărbați necunoscuți;
• episoade cu persoane aflate sub influența alcoolului sau a drogurilor în tramvai sau autobuz, fără intervenția altor pasageri;
• situații de violență fizică, inclusiv o lovire în plină stradă, la intrarea într-un parc, dimineața, în drum spre locul de muncă.
Intervale orare
• multe incidente se petrec seara, după ora 20:00–21:00;
• sunt menționate și episoade dimineața devreme sau în timpul zilei, pe trasee uzuale către serviciu.
Chiar și participantele care declară că „nu au avut probleme” menționează strategii de adaptare: aleg trasee considerate mai sigure, evită anumite linii sau zone după lăsarea serii.
Aceste rezultate demonstrează că insecuritatea urbană nu este un fenomen marginal, ci o realitate cotidiană care afectează mobilitatea, libertatea și demnitatea femeilor. Ele subliniază urgența unui plan integrat de siguranță urbană, construit pe baza experiențelor directe ale cetățenelor și orientat către intervenții concrete și monitorizabile.
Concluzia chestionarului rapid
Rezultatele chestionarului realizat de Asociația ANAIS indică în mod clar că frica și anticiparea pericolului constituie factori determinanți în modul concret în care femeile utilizează orașul: aleg traseele, orele și mijloacele de transport nu în funcție de eficiență, ci de criteriul siguranței. Aceasta nu este o percepție abstractă, ci un element structural care limitează efectiv libertatea de mișcare și participarea deplină a femeilor la viața urbană.
Pentru a susține această afirmație, un rezumat al chestionarului va fi atașat prezentei scrisori, sub forma unei Anexe privind percepția asupra siguranței stradale în rândul beneficiarelor Asociației ANAIS. Această anexă oferă o imagine directă și documentată asupra realităților cotidiene trăite de femei în București și constituie un argument suplimentar pentru urgența adoptării unui plan integrat de siguranță urbană.
- După ziua votului: dialog și monitorizare
Alegerile constituie un moment de referință în viața democratică a orașului, însă miza siguranței și a calității vieții femeilor în București este una de durată și necesită continuitate. Vom urmări, în mod transparent și sistematic, modul în care aceste teme sunt integrate în politici publice, proiecte și alocări bugetare.
Ne adresăm, totodată, femeilor din București, pe care le încurajăm să participe activ la procesul democratic: prin exercitarea dreptului de vot, prin implicarea în viața civică, prin semnalarea problemelor de siguranță și prin participarea la consultările publice.
Credem cu fermitate că un București mai sigur pentru femei este, în mod inevitabil, un București mai sigur, mai echilibrat și mai demn pentru toți cetățenii săi.
Cu deosebită considerație,
Carmen Nemeș
Asociația ANAIS
Precizare: Asociația ANAIS este o organizație neguvernamentală, independentă din punct de vedere politic, care nu susține niciun partid sau candidat în actualul context electoral. Prezenta scrisoare deschisă are un caracter exclusiv de analiză și de formulare de propuneri de politici publice și este adresată tuturor candidaților, precum și viitorului Primar General al Municipiului București, indiferent de rezultatul alegerilor.
În același timp, încurajăm femeile și bărbații din București să participe la vot și să ia în considerare, între criteriile lor de opțiune electorală, modul în care siguranța și demnitatea femeilor sunt asumate ca priorități în programele și angajamentele celor care aspiră să conducă acest oraș.